#1
CylourLPMier Aug 27, 2014 10:38 pm
CylourLP
Asistenta Tehnica
Chiar dacă piaţa desktopurilor nu mai e atât de în vogă precum era anii trecuţi,cumpărătorii preferând în schimb un laptop şi/sau o tabletă, ea rămâne însă un ansamblu de bază pentru mulţi dintre noi. Tehnologia pieselor hardware avansează foarte repede, aşa că e destul de greu să ţii pasul cu ce s-a mai lansat (gen azi cumperi un procesor ivy bridge, te bucuri că foloseşti ultima serie de procesoare intel lansată, iar peste scurtuţă vreme apar informaţii despre haswell). Desigur, un alt avantaj al unui sistem desktop este acela că îţi poţi alege singur componentele necesare, în funcţie de ce vrei să faci cu acel sistem (de exemplu, gaming la rezoluţia full HD implică o placă video bună; un sistem dedicat editărilor foto / video are nevoie de multă memorie RAM şi un procesor bun; sistemele profesionale folosite în CAD / autocad / alte şmecherii de genul sunt ajutate de cele mai multe ori de o placă video nVidia Quadro sau AMD FirePro, şi multe alte combinaţii de genul).
Mulţi cumpărători mai aleg un sistem gata făcut (brand) din magazine gen altex / flanco / mediagalaxy, ceea ce nu recomand, deoarece acelaşi sistem, făcut din piese, de cele mai multe ori iese mult mai ieftin (diferenţa poate fi şi de câteva milioane bune), raportul de preţ constând în faptul că pe acel sistem apare numele unei firme (de exemplu HP / Dell / etc). O altă strategie de marketing pe care o adoptă multe magazine este aceea de a prezenta un sistem gata făcut (brand sau ansamblat de "meşterii" lor) prin specificaţii de genul "Procesor: intel core i5, 8 GB RAM, 1 sau 2 TB stocare, 2 GB placa video", şi avem surpriza de a ne trezi cu un procesor învechit, placă video slabă cu tot cu 2 GB, etc).
1. Placa de bază: este componenta principală a unui sistem, şi o putem alege în funcţie de 2 platforme: AMD sau Intel, în funcţie de ce încape mai bine în bugetul nostru sau în funcţie de ce facem cu acel sistem (multimedia, gaming, editări, office, procesare foto / video, etc). Foarte important este socketul procesorului, care trebuie să fie acelaşi cu acela al plăcii de bază (în cazul Intel. La AMD mai sunt unele excepţii (ex: multe procesoare pe AM3 funcţionează fără probleme pe o placă de bază AM3+; invers nu)): Intel Intel 775, Intel 2011, Intel 1155, Intel 1150, Intel 1156, AMD AM2, AMD AM2+, AMD AM3, AMD AM3+, AMD FM1, AMD FM2, etc. Memoria RAM: Cel mai întâlnit tip din ziua de astăzi este memoria DDR3, însă se găsesc şi plăci de bază cu DDR2, DDR sau SDRAM (pentru procesoarele cu socket vechi, ex. Intel 775, Intel 478, AMD AM2, etc). De multe ori, la specificaţiile unei plăci de bază, atunci când ne uităm la frecvenţele memoriei ram suportate întâlnim termenul (OC = OverClock), de exemplu: 2100 MHz (OC). Asta înseamnă că dacă avem o memorie RAM de 2100 MHz şi o instalăm pe acea placă de bază, pentru ca memoria să funcţioneze la 2100 MHz, trebuie să facem această modificare din BIOS-ul plăcii de bază. Importantă este şi cantitatea de memorie suportată. Slotul plăcii video: Plăcile de bază moderne vin cu PCI-Express (2.0 / 3.0), cu una sau mai multe sloturi. Slotul plăcii video trebuie să corespundă cu cel al plăcii de bază (ex: PCI-Express sau AGP), de cele mai multe ori nu însă şi versiunea acesteia (de exemplu, PCI-E 2.0 merge instalată pe PCI-E 3.0, cu anumite limitări (teoretice) de viteză). Conectorii pentru conectarea unităţilor de stocare date: SATA (Serial ATA). Există, în pretent, 3 tipuri de conectori SATA: SATA 1, SATA 2 şi SATA 3, toate cu performanţe teoretice diferite. În cazul unui HDD, diferenţa dintre Sata 2 şi Sata 3 este infimă, aproape inexistentă. Nu la fel este şi în cazul unui SSD, unde se simte diferenţa între Sata 2 şi Sata 3 (trebuie ca şi placa de bază şi unitatea de stocare să dispună de conector Sata 3). Legat de formatul plăcii de bază: pentru un sistem gaming nu obişnuiesc să recomand o placă de bază variantă mATX, deoarece componentele sunt ceva mai înghesuite şi răcirea este de cele mai multe ori ineficientă.
2. Proceorul: AMD sau Intel, cu sau fără placă video integrată, totul depinde de bugetul ales şi pentru ce este destinat sistemul. Mulţi fac greşeala de a se lua după sondajele de pe internet care spun că AMD e mai bun ca Intel, sau de a spune că "AMD e mai bun în gaming". Totul depinde, cum am mai spus, de bugetul ales şi pentru ce este destinat sistemul. În prezent, majoritatea procesoarelor vin cu 2 / 4 / 6 / 8 core-uri (nuclee). Pentru un sistem office (şi prin office mă refer strict la jocuri slabe / vechi şi browsing / alte activităţi de genul) un procesor de 2 nuclee este arhisuficient. Pentru un sistem multimedia / destinat gamingului, un procesor puternic de 4 nuclee este ideal, iar pentru editări foto / video, unul de 4 / 6 / 8 nuclee, în funcţie de buget şi platformă. (dacă un procesor are 8 nuclee nu înseamnă că e mai bun faţă de altul cu 4 nuclee, deoarece importantă este performanţa unui nucleu, nu numărul acestora). Pentru tehnologiile Turbo Boost şi Hyper-Threading, vizitaţi acest articol. ATENŢIE: Înainte de a achiziţiona un procesorul, verificaţi compatibilitatea lui cu cea a plăcii de bază pe care urmează să fie montat (lista de procesoare suportate o găsiţi pe site-ul oficial al plăcii de bază).
3. Memoria RAM: de obicei, cu cât cantitatea ei este mai mare, cu atât ajută mai mult la rularea aplicaţiilor în memorie, sitemul de operare rulând ceva mai rapid. În ziua de azi, o cantitate de 4 GB este una ideală pentru un sistem multimedia cu anumite înclinaţii spre gaming, însă cei mai mulţi preferă 8 GB. O dilemă este frecvenţa memoriei RAM: 1333 MHz / 1600 MHz / 1866 MHz / 2100 MHz / etc. Diferenţa se vede doar în benchmarck-urile dedicate memoriei RAM (ex: Aida 64 Cache & Memory Benchmarck). În jocuri / aplicaţii, diferenţa e de cele mai multe ori insesizabilă. Pentru >4 GB ram se recomandă utilizarea unui sistem de operare de 64-bit.
4. Placa video: o alegem dedicată sau integrată (în placa de bază sau, mai nou, în procesor), în funcţie de nevoi. Pentru un sistem office / multimedia sau câteva jocuri fără pretenţii, o placă video integrată este ideală, deoarece cele noi (ex: HD4000) oferă o performanţă foarte bună şi un consum redus. Pentru un sistem gaming / destinat editărilor este obligatorie o placă video dedicată performantă. De la nVidia şi AMD avem foarte multe modele de plăci video, astfel că alegerea poate fi uneori destul de grea, un site de comparat plăci video după rezultatele din teste (nu hwcompare) ne este întotdeauna la îndemână. Seriile recente de plăci video oferă un consum redus, o performanţă superioară şi noi funcţii adăugate. Cantitatea de memorie a plăcilor video este aleasă în funcţie de rezoluţia monitorului la care va fi conectată. Astfel, pentru rezoluţii Full HD sau mai mici o placă video cu 1 GB memorie va face faţă cu brio. Pentru un monitor cu rezoluţie mai mare sau mai multe monitoare conectate este recomandată folosirea unei plăci video cu un minim de 1.5 GB memorie, ba chiar 2 sau mai multe plăci video conectate la aceiaşi placă de bază, dacă şi aceasta are 2 sau mai multe porturi pentru placa video (SLI pentru plăcile nVidia şi CrossFire pentru plăcile AMD). La un sistem cu 1024 x 768 de exemplu, nu se simte nicio diferenţă (în jocuri) între 1 GB memorie sau 2 GB.
[color=#8000FF]
5. Stocare date (HDD / SSD): Pentru un sistem de operare rapid este recomandat folosirea unui SSD, deoarece preţul său a scăzut radical, este fiabil şi oferă o senzaţie plăcută la navigarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate pe el. Din păcate, comparativ cu un HDD care are aceeaşi memorie de stocare, preţul este mult mai mare. De aceea este recomandat un SSD pentru sistemul de operare / aplicaţii importante şi un HDD pentru stocarea celorlalte fişiere din sistem. Pentru instalarea unui sistem de operare pe un HDD este de preferat folosirea unuia cu 7200 RPM, deoarece pe cel de 5400 RPM se simte o anume diferenţă de performanţă. Cum spuneam şi mai sus, mai ales în cazul SSD-urilor, este ideal ca unitatea de stocare să suporte SATA 3.
6. Unitatea optică: (DVD-RW, BluRay Drive, etc). Unităţile DVD-RW au ajuns la maturitate şi nu mai există diferenţe mari din punctul de vedere al specificaţiilor. (adică puteţi alege ce vă place, în baza conectorului (de cele mai multe ori SATA)).
7. Sursa: este foarte importantă pentru siguranţa sistemelor şi pentru stabilitatea lui. Aceasta trebuie să fie aleasă în funcţie de necesităţile sistemului (de cât de mult consumă, de câţi conectori are nevoie, etc). O sursă subdimensionată va duce la restarturi şi anumite manifestări neplăcute. Dintre firmele care produc surse recomand cu cea mai mare căldură: Cooler Master, Cougar, Enermax, Fortron, OCZ, Seasonic, Super Flower, Silverstone şi Sirtec - High Power (am un model acasă ce funcţionează impecabil). Pentru mai multe detalii legate de surse, recomand acest articol.
8. Carcasa: În funcţie de necesităţile sistemului (office, HTPC, high end, etc) se va alege o carcasă de mărimea potrivită (tower, middle tower, etc) cu o aerisire bună datorită poziţionărilor adecvate ale ventilatoarelor, după posibilitatea de instalare a unui sistem de răcire cu apă, izolate fonic sau nu, cu tablă groasă. (se găsesc la magazinele de PC-uri diverse accesorii pentru o carcasă, precum led-uri, izolaţie fonică, filtre de praf, etc). Totodată trebuie să avem grijă ca placa video dedicată să încapă cu uşurinţă în carcasă (cele performante sunt de multe ori mai mari ca dimensiune şi au nevoie de o carcasă ceva mai lungă).
Mulţi cumpărători mai aleg un sistem gata făcut (brand) din magazine gen altex / flanco / mediagalaxy, ceea ce nu recomand, deoarece acelaşi sistem, făcut din piese, de cele mai multe ori iese mult mai ieftin (diferenţa poate fi şi de câteva milioane bune), raportul de preţ constând în faptul că pe acel sistem apare numele unei firme (de exemplu HP / Dell / etc). O altă strategie de marketing pe care o adoptă multe magazine este aceea de a prezenta un sistem gata făcut (brand sau ansamblat de "meşterii" lor) prin specificaţii de genul "Procesor: intel core i5, 8 GB RAM, 1 sau 2 TB stocare, 2 GB placa video", şi avem surpriza de a ne trezi cu un procesor învechit, placă video slabă cu tot cu 2 GB, etc).
1. Placa de bază: este componenta principală a unui sistem, şi o putem alege în funcţie de 2 platforme: AMD sau Intel, în funcţie de ce încape mai bine în bugetul nostru sau în funcţie de ce facem cu acel sistem (multimedia, gaming, editări, office, procesare foto / video, etc). Foarte important este socketul procesorului, care trebuie să fie acelaşi cu acela al plăcii de bază (în cazul Intel. La AMD mai sunt unele excepţii (ex: multe procesoare pe AM3 funcţionează fără probleme pe o placă de bază AM3+; invers nu)): Intel Intel 775, Intel 2011, Intel 1155, Intel 1150, Intel 1156, AMD AM2, AMD AM2+, AMD AM3, AMD AM3+, AMD FM1, AMD FM2, etc. Memoria RAM: Cel mai întâlnit tip din ziua de astăzi este memoria DDR3, însă se găsesc şi plăci de bază cu DDR2, DDR sau SDRAM (pentru procesoarele cu socket vechi, ex. Intel 775, Intel 478, AMD AM2, etc). De multe ori, la specificaţiile unei plăci de bază, atunci când ne uităm la frecvenţele memoriei ram suportate întâlnim termenul (OC = OverClock), de exemplu: 2100 MHz (OC). Asta înseamnă că dacă avem o memorie RAM de 2100 MHz şi o instalăm pe acea placă de bază, pentru ca memoria să funcţioneze la 2100 MHz, trebuie să facem această modificare din BIOS-ul plăcii de bază. Importantă este şi cantitatea de memorie suportată. Slotul plăcii video: Plăcile de bază moderne vin cu PCI-Express (2.0 / 3.0), cu una sau mai multe sloturi. Slotul plăcii video trebuie să corespundă cu cel al plăcii de bază (ex: PCI-Express sau AGP), de cele mai multe ori nu însă şi versiunea acesteia (de exemplu, PCI-E 2.0 merge instalată pe PCI-E 3.0, cu anumite limitări (teoretice) de viteză). Conectorii pentru conectarea unităţilor de stocare date: SATA (Serial ATA). Există, în pretent, 3 tipuri de conectori SATA: SATA 1, SATA 2 şi SATA 3, toate cu performanţe teoretice diferite. În cazul unui HDD, diferenţa dintre Sata 2 şi Sata 3 este infimă, aproape inexistentă. Nu la fel este şi în cazul unui SSD, unde se simte diferenţa între Sata 2 şi Sata 3 (trebuie ca şi placa de bază şi unitatea de stocare să dispună de conector Sata 3). Legat de formatul plăcii de bază: pentru un sistem gaming nu obişnuiesc să recomand o placă de bază variantă mATX, deoarece componentele sunt ceva mai înghesuite şi răcirea este de cele mai multe ori ineficientă.
2. Proceorul: AMD sau Intel, cu sau fără placă video integrată, totul depinde de bugetul ales şi pentru ce este destinat sistemul. Mulţi fac greşeala de a se lua după sondajele de pe internet care spun că AMD e mai bun ca Intel, sau de a spune că "AMD e mai bun în gaming". Totul depinde, cum am mai spus, de bugetul ales şi pentru ce este destinat sistemul. În prezent, majoritatea procesoarelor vin cu 2 / 4 / 6 / 8 core-uri (nuclee). Pentru un sistem office (şi prin office mă refer strict la jocuri slabe / vechi şi browsing / alte activităţi de genul) un procesor de 2 nuclee este arhisuficient. Pentru un sistem multimedia / destinat gamingului, un procesor puternic de 4 nuclee este ideal, iar pentru editări foto / video, unul de 4 / 6 / 8 nuclee, în funcţie de buget şi platformă. (dacă un procesor are 8 nuclee nu înseamnă că e mai bun faţă de altul cu 4 nuclee, deoarece importantă este performanţa unui nucleu, nu numărul acestora). Pentru tehnologiile Turbo Boost şi Hyper-Threading, vizitaţi acest articol. ATENŢIE: Înainte de a achiziţiona un procesorul, verificaţi compatibilitatea lui cu cea a plăcii de bază pe care urmează să fie montat (lista de procesoare suportate o găsiţi pe site-ul oficial al plăcii de bază).
3. Memoria RAM: de obicei, cu cât cantitatea ei este mai mare, cu atât ajută mai mult la rularea aplicaţiilor în memorie, sitemul de operare rulând ceva mai rapid. În ziua de azi, o cantitate de 4 GB este una ideală pentru un sistem multimedia cu anumite înclinaţii spre gaming, însă cei mai mulţi preferă 8 GB. O dilemă este frecvenţa memoriei RAM: 1333 MHz / 1600 MHz / 1866 MHz / 2100 MHz / etc. Diferenţa se vede doar în benchmarck-urile dedicate memoriei RAM (ex: Aida 64 Cache & Memory Benchmarck). În jocuri / aplicaţii, diferenţa e de cele mai multe ori insesizabilă. Pentru >4 GB ram se recomandă utilizarea unui sistem de operare de 64-bit.
4. Placa video: o alegem dedicată sau integrată (în placa de bază sau, mai nou, în procesor), în funcţie de nevoi. Pentru un sistem office / multimedia sau câteva jocuri fără pretenţii, o placă video integrată este ideală, deoarece cele noi (ex: HD4000) oferă o performanţă foarte bună şi un consum redus. Pentru un sistem gaming / destinat editărilor este obligatorie o placă video dedicată performantă. De la nVidia şi AMD avem foarte multe modele de plăci video, astfel că alegerea poate fi uneori destul de grea, un site de comparat plăci video după rezultatele din teste (nu hwcompare) ne este întotdeauna la îndemână. Seriile recente de plăci video oferă un consum redus, o performanţă superioară şi noi funcţii adăugate. Cantitatea de memorie a plăcilor video este aleasă în funcţie de rezoluţia monitorului la care va fi conectată. Astfel, pentru rezoluţii Full HD sau mai mici o placă video cu 1 GB memorie va face faţă cu brio. Pentru un monitor cu rezoluţie mai mare sau mai multe monitoare conectate este recomandată folosirea unei plăci video cu un minim de 1.5 GB memorie, ba chiar 2 sau mai multe plăci video conectate la aceiaşi placă de bază, dacă şi aceasta are 2 sau mai multe porturi pentru placa video (SLI pentru plăcile nVidia şi CrossFire pentru plăcile AMD). La un sistem cu 1024 x 768 de exemplu, nu se simte nicio diferenţă (în jocuri) între 1 GB memorie sau 2 GB.
[color=#8000FF]
5. Stocare date (HDD / SSD): Pentru un sistem de operare rapid este recomandat folosirea unui SSD, deoarece preţul său a scăzut radical, este fiabil şi oferă o senzaţie plăcută la navigarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate pe el. Din păcate, comparativ cu un HDD care are aceeaşi memorie de stocare, preţul este mult mai mare. De aceea este recomandat un SSD pentru sistemul de operare / aplicaţii importante şi un HDD pentru stocarea celorlalte fişiere din sistem. Pentru instalarea unui sistem de operare pe un HDD este de preferat folosirea unuia cu 7200 RPM, deoarece pe cel de 5400 RPM se simte o anume diferenţă de performanţă. Cum spuneam şi mai sus, mai ales în cazul SSD-urilor, este ideal ca unitatea de stocare să suporte SATA 3.
6. Unitatea optică: (DVD-RW, BluRay Drive, etc). Unităţile DVD-RW au ajuns la maturitate şi nu mai există diferenţe mari din punctul de vedere al specificaţiilor. (adică puteţi alege ce vă place, în baza conectorului (de cele mai multe ori SATA)).
7. Sursa: este foarte importantă pentru siguranţa sistemelor şi pentru stabilitatea lui. Aceasta trebuie să fie aleasă în funcţie de necesităţile sistemului (de cât de mult consumă, de câţi conectori are nevoie, etc). O sursă subdimensionată va duce la restarturi şi anumite manifestări neplăcute. Dintre firmele care produc surse recomand cu cea mai mare căldură: Cooler Master, Cougar, Enermax, Fortron, OCZ, Seasonic, Super Flower, Silverstone şi Sirtec - High Power (am un model acasă ce funcţionează impecabil). Pentru mai multe detalii legate de surse, recomand acest articol.
8. Carcasa: În funcţie de necesităţile sistemului (office, HTPC, high end, etc) se va alege o carcasă de mărimea potrivită (tower, middle tower, etc) cu o aerisire bună datorită poziţionărilor adecvate ale ventilatoarelor, după posibilitatea de instalare a unui sistem de răcire cu apă, izolate fonic sau nu, cu tablă groasă. (se găsesc la magazinele de PC-uri diverse accesorii pentru o carcasă, precum led-uri, izolaţie fonică, filtre de praf, etc). Totodată trebuie să avem grijă ca placa video dedicată să încapă cu uşurinţă în carcasă (cele performante sunt de multe ori mai mari ca dimensiune şi au nevoie de o carcasă ceva mai lungă).
